Nuante

Maini fragede zvicnind pe clampe ireale
ca pentru baldachinul celestului decor;
nu sunt nici ale mele,n-or fi nici ale tale-
auzi-le cum suna,brodate,pe covor !

E dincolo de oameni o dira-n zari de crini
Imbobociti exotic prin cimpuri de matase.
Iar uneori cocorii schimbatelor lumini
mai prabusesc tacerea prin pomi ori peste case.

N-au vorbele ecoul dintai si nici macar

nu-i fosnetul acelasi amar cais cu seva.
Gradinarii de sunet inmiresmat releva
nuantele pe sesuri,iar timpul trece rar.

                                                                ION CARAION